Horoscop 2018
Brăţara Rudraksha
Cercetatorii de la NASA afirma ca oamenii vor descoperi forme de viata extraterestra in urmatorii 20 de ani, dar acestea se vor afla, cel mai probabil, in afara Sistemului Solar.
Soluţii UNESCO pentru centrul vechi al Bucureştiului
Centrul vechi al BucureÅŸtiului poate evita soarta avută, în ultimii 70 de ani, de zona istorică prima capitală a Braziliei, Savador de Bahia. Concluzia, desprinsă logic din prezentarea făcută de arhitectul Leo Orellana, în prima zi a conferinÅ£ei “Turism ÅŸi cultură, elemente ale dezvoltării durabile”, desfăşurate sub egida UNESCO în localitatea tulceană Uzlina, este cu atât mai interesantă cu cât, până la un punct, destinul urmat de cele două arii protejate a fost identic. Cu toate că zona veche a prmei capitale a Braziliei (între 1549-1768) a fost declarată încă din 1937 “centru istoric”, prin decret al autorităţilor federale braziliene, iar sume uriaÅŸe de bani au fost pompate aici de-a lungul ultimelor cinci decenii, pentru a subvenÅ£iona desfăşurarea diverselor activităţi pe locul unde turiÅŸtii se aÅŸteptau să le găsească, rezultatul a fost un fiasco total. Zona a fost în timp ocupată de săraci, iar centrul istoric a devenit un focar de prostituÅ£ie ÅŸi trafic de droguri, care ridică serioase probleme de securitate pentru turiÅŸti.
ExplicaÅ£ia dată de Leo Orellana, unul dintre coautorii lucrării “Districte istorice pentru toÅ£i – o abordare socială ÅŸi umană pentru o revitalizare sustenabilă” editată de UNESCO, este că locuinÅ£ele din centrul vechi au încetat pur ÅŸi simplu să mai fie funcÅ£ionale pentru descendenÅ£ii bogaÅ£i ai vechilor proprietari. În aceste condiÅ£ii, prin vânzări succesive, casele au tot decăzut din punct de vedere social, ajungând să fie deÅ£inute sau chiar ocupate fără forme legale de oameni extrem de săraci. Similitudinile cu situaÅ£ia centrului istoric al BucureÅŸtiului sunt clare: ÅŸi aici, vechile locuinÅ£e negustoreÅŸti sunt acum total improprii pentru locuit, necesitând modificări structurale majore (inacceptabile în cazul unui monument istoric) pentru a putea corespunde standardelor secolului XXI. Åži la noi, în aceste case s-a aciuat o faună pestriţă, iar cele câteva magazine care mai subzistă la parter nu au nici o legătură cu genul de comerÅ£ pe care s-ar aÅŸtepta să-l găsească turiÅŸtii în zona istorică a unei capitale europene. SoluÅ£ia propusă pentru acest gen de probleme în cadrul conferinÅ£ei desfăşurate sub patronajul ambasadorului României la UNESCO, Nicolae Manolescu, ÅŸi conduse de Francoise Riviere, directorul general adjunct al UNESCO pentru cultură, este viabilizarea acestor zone prin direcÅ£ionarea spre acele activităţi economice dezirabile pentru un centru istoric ÅŸi care se pot susÅ£ine fără subvenÅ£ii în spaÅ£iile respective.